Dacii sau geto - dacii făceau parte din marele neam al tracilor. Erau organizaţi în triburi ce se răspândeau pe întreg teritoriul dintre Tisa, Munţii Carpaţi, Nistru, Marea Neagră, precum şi de o parte şi de alta a Dunării inferioare. Aveau o civilizaţie dezvoltată; băteau monedă, extrăgeau aurul şi argintul, pe care le prelucrau cu multă pricepere sub formă de bijuterii, obiecte de cult, etc.
Monezi dacice din aur Coif dacic din aur
Se ocupau în principal cu agricultura, apicultura, păstoritul şi stăpâneau tehnica olăritului, fiind descoperite vase şi obiecte din ceramică deosebite. Ceramică dacică
Vechii greci îi numeau geţi sau geto - daci. Romanii, le spuneau daci, iar teritoriului lor Dacia. Erau renumiţi pentru organizarea, vitejia şi hărnicia lor. Nucleul statului dac a fost în zona Munţilor Orăştiei (jud Hunedoara), în principal la Sarmisegetuza Regia , în jurul căreia au construit un sistem de cetăţi fortificate, precum şi aşezări înfloritoare între care se făcea un comerţ înfloritor. Marele Sanctuar de la Sarmisegetuza(vedere parţială). Burebista a fost primul rege dac care a unit, în anul 82 Î.Hr., triburile geto-dace, într-un singur regat, mare şi puternic. Cucerirea de catre daci a cetatilor grecesti de la malul Marii Negre, a facut ca acestia sa intre in conflict cu Roma pe tronul careia se afla Cezar, care a planuit o campanie cu o puternica armata impotriva dacilor. A fost insa asasinat in anul 44 i.Hr. si planul nu a mai fost pus in aplicare. Tot in acelasi an a fost asasinat si Burebista. (foto) Dacia in timpul regelui Burebista. După asasinarea lui Burebista, regatul dac s-a faramitat în 4 - 5 regate mai mici. La începutul sec. I d.Hr., regii daci ai acestor regate au dus mai multe bătălii împotriva romanilor care încercau ocuparea teritoriilor dace. Cea mai cunoscută, în acele timpuri, a fost prima bătălie de la Tapae (anul 87 d.Hr.) în care romanii au suferit o infrângere de răsunet. Nobilul dac care a condus armata dacilor in aceasta batalie(Diurpaneus), a fost declarat semizeu de catre daci, urmând ca în locul lui să fie ales un alt rege. In acelasi an (87 d.Hr.), în locului fostului conducator, a fost ales ca rege, Decebal. ( dupa unele opinii numele de Decebal ar fi o porecla a lui Diurpaneus, care inseamna "cel viteaz", obtinuta ca o recunoastere a victoriei de la Tapae asupra romanilor in anul 87 d.Hr.) El a fost recunoscut ca rege de către toţi dacii. Sub conducerea lui Dacia a ajuns la apogeul puterii şi înfloririi sale, fapt ce a stîrnit îngrijorarea şi furia romanilor,care vor dori şi mai mult sa cucerescă aceste teritorii. Romanii au revenit dupa un an, in 88 d.Hr., cu forţe noi şi mai numeroase şi, dupa o noua batalie, tot la Tapae, armata romana condusa de generalul Tettius Iulianus. In urma acestei batalii Domitian a incheiat un tratat de pace cu Decebal, in conditii avantajoase pentru daci. In anul 89 d.Hr., pe tronul Romei a fost incoronat imparatul Traian. Acesta a repectat tratatul incheiat de Domitian cu Decebal pana in anul 101d.Hr., timp in care a pregatit razboiul de cucerire a Daciei. In primavara anului 101 d.Hr. a pornit prima campanie impotriva lui Decebal care l-a asteptat cu armata sa tot la Tapae. Luptele au fost crancene si cu pierderi mari de ambele parti, iar lupta s-a incheiat nedecis, romanii retragandu-se pentru a evita o infrangere rusinoasa, dar sustinand ca au castigat batalia. Toata iarna Traian a pregatit campania impotriva Daciei cu mai multa atentie si cu mai multe forte. In primvara anului 102 d.HR. a pornit razboiul care avea sa ii aduca victoria atat de dorita. Mai intai, ajutat de o puternica flota care a coborat pe Dunare, a atacat Dobrogea, invingandu-i pe dacii de la sud de Dunare in batalia de la Tropaeum Traiani. Acum se putea indrepta impotriva dacilor de la nordul Dunarii. In vara anului 102 d.Hr. imparatul Traian si-a indreptat trupele spre Sarmisegetuza. O noua batalie a avut loc tot la Tapae, incheiata de data aceasta cu victoria lui Traian. Dupa victorie, armatele lui Traian s-au indreptat spre Sarmisegetuza, pe care au inconjurat-o. La cererea dacilor a fost incheiat un tratat de pace in conditiile puse de romani, dar care a insemnat de fapt o pace pregatitoare de razboi. Astfel incepand cu anul 105 d.Hr . imparatul Traian a inceput pregatiri militare ample ( printre altele a construit podul peste Dunare de la Drobeta) pentru atacul final asupra capitalei Daciei - Sarmisegetuza pe care voia sa o incercuiasca. Dupa lupte inversunate cetatile dacice cad pe rand sub ocupatia romana iar capitala, Sarmisegetuza, este incercuita si aseidata cu toata puterea, in anul 106 d.Hr., din martie pana in iulie, cand, dupa sinuciderea lui Decebal, cetatea este cucerita, pradata si distrusa cu salbaticie.
Decebal s-a sinucis sub privirile soldaţilor romani, pentru a nu cădea în sclavie. Deci, se poate spune ca abia după trei războaie grele ( unul intre 87-89 d.Hr.,sub domnia lui Domiţian,si doua intre 101-102 şi 105-106 d.Hr.sub domnia lui Traian) legiunile romane au reuşit să-i învingă pe neînfricaţii daci. Regatul dac a devenit provincia romană Dacia, căreia romanii i-au construit o nouă capitală, denumită Sarmisegetuza Ulpia Traiana, aflată în apropierea fostei capitale a dacilor Sarmisegetuza Regia. Decebal Traian Romanii au considerat înfrîngerea dacilor ca pe o foarte mare victorie.Din ordinul împăratului Traian, la Roma, s-a sărbatorit timp de 123 zile. În cinstea victoriei, Traian a ridicat, în Forul roman, Columna ce-i poartă numele. O copie a Columnei se află şi la Muzeul de Istorie Naţională a României din Bucureşti. Pe ea sunt sculptate scene din luptele împotriva dacilor. De asemenea, în Dobrogea, ( care se afla sub stăpînire romană din jurul anului 27 i.Hr. ), a fost ridicat Mausoleul de la Adamclisi, care evocă, şi el, victoria asupra dacilor. Imensul tezaur dacic precum şi o bogată pradă de război au fost duse la Roma unde au fost folosite pentru redresarea financiară a imperiului, slăbit după îndelungatele lupte împotriva dacilor. Columna lui Traian(Roma) Mausoleul de la Adamclisi(Dobrogea) În timpul stăpânirii romane, dacii au trecut printr-un proces complex şi îndelungat de romanizare, în urma căruia s-a format o populaţie compactă daco-romană ce vorbea latina populară. În decursul secolelor această populaţie a evoluat, formând în timp, poporul român.
|