|
Potrivit documentelor istorice,în jurul anului 1330, Basarab I , a unificat voievodatele existente pe teritoriul fostei provincii romane Dacia Malvensis(Oltenia de astăzi) şi a întemeiat statul feudal Ţara Românească. Legenda , însă, spune că, înaintea lui Basarab I , fondatorul Tării Româneşti ar fi fost Negru Vodă. Acesta ar fi venit peste munţi, din Făgăraş, s-a stabilit la Curtea de Argeş şi a întemeiat un voievodat ce a pus bazele Ţării Româneşti.  
Basarab I Negru Vodă Basarab I a întărit independenţa ţării prin victoria de la Posada(1330) asupra armatei ungare conduse de regele Carol Robert de Anjou.  Lupta de la Posada
Independenţa Ţării Româneşti a fost desăvârşită sub domnia lui Mircea cel Bătrân (1386 - 1418). In vremea lui, ţara a avut cea mai mare întindere teritorială ajungând până la Marea Neagră.  Mircea cel Bătrân
Domnitorii ce au urmat la tron au dus şi ei numeroase lupte de apărare împotriva expansiunii Imperiului Otoman,din ce în ce mai puternică. La mijlocul sec.XVI, pentru a rămîne stat autonom,Ţara Românească a recunoscut suzeranitatea Imperiului Otoman şi s-a angajat să plătească tribut. Chiar şi în asemenea condiţii, domnitori precum Vlad Ţepeş, Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, Mihai Viteazul, Matei Basarab sau Constantin Brâncoveanu au încercat să asigure dezvoltarea economică şi socială, dar au dus şi repetate lupte împotriva stăpânirii otomane pentru eliberarea ţării. Cel mai cunoscut este Mihai Viteazul, care a luptat cu multă îndrăzneală şi curaj împotriva turcilor, pe care i-a înfrânt în mai multe rânduri. Cea mai renumită este victoria de la Călugăreni(1595) împotriva renumitului Sinan Paşa. 
Bătălia de la Călugăreni. La 1600,Mihai Viteazul a unit pentru prima dată cele trei ţări româneşti sub conducerea sa. Imperiile vecine nu au acceptat unirea şi ca urmare Mihai Viteazul a fost asasinat mişeleşte în tabăra de la Câmpia Turzii,de către soldaţii generalului austriac Basta, în anul 1601, iar cel trei ţări au fost despărţite.  Mihai Viteazul
Legăturile politice ale domnitorilor români cu Ungaria, Austria sau Rusia(pentru a încerca să scape de sub stăpânirea turcească) precum şi lipsa încrederii în loialitatea lor,au determinat Înalta Poartă să instaureze regimul fanariot (1716-1821). Domnitorii fanarioţi erau aleşi din familiile greceşti bogate loiale Porţii,ce locuiau în cartierul Fanar din Istanbul. La 1821 a avut loc Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu care a înlăturat regimul fanariot şi a readus domnitori români la conducerea ţării.  Tudor Vladimirescu
Revoluţia a fost înfrântă cu ajutorul armatelor turceşti şi prin trădarea lui Alexandru Ipsilanti. A urmat un an de administraţie turcă. Între 1828 - 1834 a fost instaurată administraţia militară rusă condusă de generalul Kiseleff. În această perioadă a fost alcătuit Regulamentul Organic care a fost apoi aplicat tim de peste 20 de ani,timp în care ţara a rămas sub influenţa rusească, până la Revoluţia de la 1848. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza,la 24 ianuarie 1859 ca domnitor şi în Moldova şi în Ţara Românească a transformat cele două state într-o uniune numită "Principatele Unite Moldova şi Ţara Românească". A. I.Cuza a proclamat, în 1862, statul naţional român care a primit numele România.
|
