Atlas Romanesc


Prima pagina arrow Biblioteca de suflet arrow Punguta cu doi bani
Wednesday, 04 August 2021
Lumea cuvintelor
Culegerea de citire si scriere
Biblioteca de suflet
Jocuri pt. copii
Desene Animate
Cantecele pt. cei mici
Galerie Desene
Vizitatori
mod_vvisit_counterAstazi50
mod_vvisit_counterIeri194
mod_vvisit_counterToate521574
Sugestia noastra
 
Caricatura zilei
 
caricaturi,bancuri,caricatura zilei,umor


 

 
 srr
 

 
 
Radio Vocea Basarabiei
 
 
 
 
 TURURI VIRTUALE
CETATI ROMANESTI
 
Tururi virtuale romanesti
Click pe imagine
 

 
 
"istorii regasite"
 

Cel mai bun blog de istorie

 

Click Aici

 
 
 

 
 
teatru-pe-internet
 
Asculta teatru in limba romana
Click pe imagine
 

 
Statui de daci in lume
 
 

Detaliu Columna lui Traian
 
 
 

 
     radio3net

Ascultati teatru la microfon  la "Radio3net"

I.L.Caragiale, Moliere, Delavrancea, Shakespeare, Alexandri, Twain si altii corifei.

Auditie placuta !

Click AICI 




 

muzeulsatului

Va invitam la Muzeul Satului din Bucuresti.

( click pe imagine )

 


 

WEBCAM BUCURESTI

Click pe imagine

  

Imagini live din Bucuresti

 

Pta Universitatii

Piata Unirii si alte locatii din Capitala

 

Imagini live din tara

 

SIBIU

Pta Mare

Piata Mare

 


Punguta cu doi bani
Written by Administrator   
Monday, 01 December 2008

Punguţa cu doi bani

                            de Ion Creanga

 

Era odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, şi moşneagul un cucoş; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi şi baba mânca o mulţime de ouă; iar moşneagului nu-i da nici unul. Moşneagul într-o zi perdu răbdarea şi zise:

 

- Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi prind pofta măcar.

- Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu cucoşul tău, să facă ouă, şi-i mânca; că eu aşa am bătut găina, şi iacătă-o cum se ouă.

 

Moşneagul, pofticios şi hapsin, se ia după gura babei şi, de ciudă, prinde iute şi degrabă cucoşul şi-i dă o bataie bună, zicând:

 

- Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degeaba.

 

Cucoşul, cum scăpă din mânile moşneagului, fugi de-acasă şi umbla pe drumuri, bezmetec. Şi cum mergea el pe-un drum, numai iată găseşte o punguţă cu doi bani. Şi cum o găseşte, o şi ia în clonţ şi se întoarnă cu dânsa înapoi către casa moşneagului. Pe drum se întâlneşte c-o trăsură c-un boier şi cu nişte cucoane. Boierul se uită cu băgare de seamă la cucoş, vede în clonţu-i o punguţă şi zice vezeteului:

 

- Măi! ia dă-te jos şi vezi ce are cucoşul cela în plisc.

 

Vezeteul se dă iute jos din capra trăsurei, şi c-un feliu de meşteşug, prinde cucoşul şi luându-i punguţa din clonţ o dă boieriului. Boieriul o ia, fără păsare o pune în buzunar şi porneşte cu trăsura înainte. Cucoşul, supărat de asta, nu se lasă, ci se ia după trăsură, spuind neîncetat:

 

Cucurigu ! boieri mari,

Daţi punguţa cu doi bani !

 

Boierul, înciudat, când ajunge în dreptul unei fântâni, zice vezeteului:

 

- Mă! ia cucoşul ist obraznic şi-l dă în fântâna ceea.

 

Vezeteul se dă iarăşi jos din capră, prinde cucoşul şi-l azvârle în fântână! Cucoşul, văzând această mare primejdie, ce să facă? Începe-a înghiţi la apă; şi-nghite, şi-nghite, până ce-nghite toată apa din fântână. Apoi zboară de-acolo afară şi iarăşi se ia în urma trăsurei, zicând:

 

Cucurigu ! boieri mari,

Daţi punguţa cu doi bani !

 

Boierul, văzând aceasta, s-a mirat cumplit şi a zis:

 

- Mă! da' al dracului cucoş i-aista! Ei, las' că ţi-oiu da eu ţie de cheltuială, măi crestatule şi pintenatule!

 

Şi cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoşul, să-l azvârle într-un cuptor plin cu jăratic şi să pună o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu-său. Cucoşul, cum vede şi astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă; şi toarnă el toată apa cea din fântână pe jaratic, până ce stinge focul de tot, şi se răcoreşte cuptoriul; ba încă face ş-o apăraie prin casă, de s-au îndrăcit de ciudă hârca de la bucătărie. Apoi dă o bleandă lespezei de la gura cuptiorului, iesă teafăr şi de-acolo, fuga la fereastra boierului şi începe a trânti cu ciocul în geamuri şi a zice:

 

Cucurigu ! boieri mari,

Daţi punguţa cu doi bani !

 

- Măi, că mi-am găsit beleaua cu dihania asta de cucoş, zise boieriul cuprins de mierare. Vezeteu! Ia-l de pe capul meu şi-l zvârle în cireada boilor ş-a vacilor; poate vreun buhaiu înfuriat i-a veni de hac; l-a lua în coarne, şi-om scăpa de supărare.

 

Vezeteul iarăşi ia cucoşul şi-l zvârle în cireadă! Atunci, bucuria cucoşului! Să-l fi văzut cum înghiţea la buhai, la boi, la vaci şi la viţei; păn-a înghiţit el toată cireada, ş-a făcut un pântece mare, mare cât un munte! Apoi iar vine la fereastră, întinde aripele în dreptul soarelui, de întunecă de tot casa boierului, şi iarăşi începe!

 

Cucurigu ! boieri mari,

Daţi punguţa cu doi bani !

 

Boierul, când mai vede şi astă dandanaie, crăpa de ciudă şi nu ştia ce să mai facă, doar va scăpa de cucoş.

Mai stă boierul cât stă pe gânduri, pănă-i vine iarăşi în cap una.

 

- Am să-l dau în haznaua cu banii; poate va înghiţi la galbeni, i-a sta vreunul în gât, s-a îneca şi-oiu scăpa de dânsul.

 

Şi, cum zice, umflă cucoşul de-o aripă şi-l zvârle în zahnaua cu banii; căci boieriul acela, de mult bănărit ce avea, nu-i mai ştia numărul. Atunci cucoşul înghite cu lăcomie toţi banii şi lasă toate lăzile pustii. Apoi iesă şi de-acolo, el ştie cum şi pe unde, se duce la fereastra boierului şi iar începe:

 

Cucurigu ! boieri mari,

Daţi punguţa cu doi bani !

 

Acum, după toate cele întâmplate, boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle punguţa. Cucoşul o ia de jos cu bucurie, se duce la treaba lui şi lasă pe boier în pace. Atunci toate paserile din ograda boierească, văzând voinicia cucoşului, s-au luat după dânsul, de ţi se părea că-i o nuntă, şi nu altăceva; iară boierul se uita galiş cum se duceau paserile şi zise oftând:

 

- Ducă-se şi cobe şi tot, numai bine că am scăpat de belea, că nici lucru curat n-a fost aici!

 

Cucoşul însă mergea ţanţoş, iar paserile după dânsul, şi merge el cât merge, până ce ajunge acasă la moşneag, şi de pe la poartă începe a cânta: "Cucurigu !!! cucurigu !!!"

Moşneagul, cum aude glasul cucoşului, iesă afară cu bucurie; şi, când îşi aruncă ochii spre poartă, ce să vadă? Cucoşul său era ceva de spăriet! elefantul ţi se părea purice pe lângă acest cucoş; ş-apoi în urma lui veneau cârduri nenumărate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuiete şi mai boghete. Moşneagul, văzând pe cucoşul său aşa de mare şi de greoiu, şi încunjurat de-atâta amar de galiţe, i-a deschis poarta. Atunci cucoşul i-a zis:

 

- Stăpâne, aşterne un ţol aici în mijlocul ogrăzii.

 

Moşneagul, iute ca un prâsnel, aşterne ţolul. Cucoşul atunci se aşază pe ţol, scutură puternic din aripi şi îndată se umple ograda şi livada moşneagului, pe lângă paseri, şi de cirezi de vite; iară pe ţol toarnă o movilă de galbeni, care strălucea la soare de-ţi lua ochii! Moşneagul, văzând aceste mari bogăţii, nu ştia ce să facă de bucurie, sărutând mereu cucoşul şi dezmerdându-l.

Atunci, iaca şi baba vine nu ştiu de unde; şi, când a văzut unele ca aceste, numa-i sclipeau răutăcioasei ochii în cap şi plesnea de ciudă.

 

- Moşnege, zise ea ruşinată, dă-mi şi mie nişte galbeni!

- Ba pune-ţi pofta-n cuiu, măi babă! Când ţi-am cerut ouă, ştii ce mi-ai răspuns? Bate acum şi tu găina, să-ţi aducă galbeni; c-aşa am bătut eu cucoşul, ştii tu din a cui pricină... şi iaca ce mi-a adus!

 

Atunci baba se duce în poiată, găbuieşte găina, o apucă de coadă şi o ia la bătaie, de-ţi venea să-i plângi de milă! Biata găină, cum scapă din mânile babei, fuge pe drumuri. Şi cum mergea pe drum, găseşte şi ea o mărgică ş-o înghite. Apoi răpede se întoarce acasă la babă şi începe de pe la poartă: "Cot, cot, cotcodac !" Baba iesă cu bucurie înaintea găinei. Găina sare peste poartă, trece iute pe lângă babă şi se pune pe cuibariu; şi, după vrun ceas de şedere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, să vadă ce i-a făcut găina!... Şi, când se uită în cuibariu, ce să vadă? Găina se ouase o mărgică. Baba, când vede că ş-a bătut găina joc de dânsa, o prinde ş-o bate, ş-o bate, păn-o omoară în bătaie! Şi aşa, baba cea zgârcită şi nebună a rămas de tot săracă, lipită pământului. De-acu a mai mânca şi răbdări prăjite în loc de ouă; că bine şi-a făcut râs de găină şi-a ucis-o fără să-i fie vinovată cu nemica, sărmana!

 

Moşneagul însă era foarte bogat; el şi-a făcut case mari şi grădini frumoase şi trăia foarte bine; pe babă, de milă, a pus-o găinăriţă, iară pe cucoş îl purta în toate părţile după dânsul, cu salbă de aur la gât şi încălţat cu ciuboţele galbene şi cu pinteni la călcâie, de ţi se părea că-i un irod de cei frumoşi, iară nu cucoş de făcut cu borş.

 

Poveste publicată prima oară în Convorbiri literare, nr. 10, 1 ian. 1876. Textul de faţă a fost reprodus după volumul Ion Creangă, Poveşti şi povestiri, Editura "Minerva", Bucureşti, 1987.

Last Updated ( Thursday, 05 March 2009 )
 
Next >
Calendar si Noutati
 

                                                                                      

Site Presedintie Romania-2019

                                                                                         

  

      ro   ue

 

 


  • - 01 ianuarie 2007 - data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

 

_______________________________

 

 

OBIECTIVE TURISTICE IN ROMANIA !!!

Click Aici

 

 MATRITA ANTICA DE LA SARMIZEGETUSA    ( Detalii Aici )

 &&&

 

 Ascultati Radio CERNAUTI !!!

AICI

 

 

 Va semnalam un site cu filme romanesti gratuite:

click AICI

 

 

 " In politica nimic nu este intamplator. Iar daca intamplarea, totusi, se produce, ea este rezultatul unui plan " ( F.D. Roosevelt )

 

 

"Greselile  politicianului sunt crime, caci in urma lor sufera milioane de oameni nevinovati, se impiedica dezvoltarea unei tari intregi si se impiedica, pentru zeci de ani inainte, viitorul ei "

                            Mihai  Eminescu

 

"Profitul capitalistului roman provine, de cele mai multe ori, din maestria cu care acesta isi aserveste bugetul statului. Capitalistul roman nu are niciodata incredere in fortele lui individuale, ci, ca si cel mai sarac dintre compatriotii sai, el se bizuie pe protectia statului, exclusiv pe protectia statului."

Constantin Radulescu Motru, "Psihologia poporului roman"

 

„Profitul capitalistului român provine, de cele mai multe ori, din măiestria cu care acesta îşi aserveşte bugetul statului. Capitalistul român nu are niciodată încredere în forţele lui individuale, ci, ca şi cel mai sărac dintre compatrioţii săi, el se bizuie pe protecţia statului, exclusiv pe protecţia statului”, spune Constantin Rădulescu-Motru

Citeste mai mult: adev.ro/ntm2yl

 

„Profitul capitalistului român provine, de cele mai multe ori, din măiestria cu care acesta îşi aserveşte bugetul statului. Capitalistul român nu are niciodată încredere în forţele lui individuale, ci, ca şi cel mai sărac dintre compatrioţii săi, el se bizuie pe protecţia statului, exclusiv pe protecţia statului”, spune Constantin Rădulescu-Motru

Citeste mai mult: adev.ro/ntm2yl

 


     

"Vederi" din Romania adevarata. Click pe fiecare imagine si aflati locatia. Pt. a accesa albumul click AICI

 &&&

Romania pe Google Cultural Institute Aici

 

Pentru romanii care calatoresc in strainatate MAE roman a lansat o aplicatie pentru detinatorii de telefoane smartphone

Click pe imagine 

 

 

&&&



EVENIMENT !!!
Va anuntam aparitia Primului Post TV din diaspora:
 
 
pagina de Facebook: 
 
Le uram succes si audienta mare ! ! !
 
-------------------
 
In coloana din stanga " Sugestia noastra" veti gasi doua noi recomandari despre perioada daco-romana:
 

&&&


Inaintasi despre Romania de azi:
 "Luati o jumatate de afirmare a unui ziar opozant si amestecati-o bine cu jumatate de dezmintire a unuia guvernamental. Iata o reteta adeseori buna pentru a afla adevarul".
I.L.Caragiale
 
"Mizeria materiala si morala a populatiunilor, destrabalarea administratiei, risipa banului public, cumulul, pasuirile , coruptia electorala, toate acestea n-au a face, la dreptul vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernamânt. Oricare ar fi guvernul si oricare vederile sale supreme, coruptia si malonestitatea trebuie sa lipseasca din viata publica ; oricare ar fi, pe de alta parte, religia politica a unui guvern, ea nu-i da drept de-a se servi de nulitati venale, de naturi catilinare, de oameni de nimic pentru a guverna."
( Mihai Eminescu, din articolul "Guvernul cari ni trebuie", 1882 )
 
 





 

 

 

 

 
Publicitate
 
 
 






 
logo eures
Locuri de munca in Europa.
Click pe imagine
   

 

Ministerul pentru romanii de pretutindeni  

  Click pe imagine

 


 
Studii in Romania pentru romanii din diaspora
 
Click pe imagine
 


    
 
 

Solution Graphics
Copyright @ www.atlasromanesc.com